click aici

Ea si el


Nu-mi cere explicatii, nu stiu sa te alin,
In mine am o lume si-n inima un spin,
In suflet doar o lupta si-n viata doar venin .

eaDragostea, datoria, obligatia, respectul de sine, toate se invart nebuneste in mintea mea, morala, gura lumii, rusinea, se invart nebuneste in mintea mea, ce am facut, de ce nu am facut ceea ce as fi vrut sa fac, regretele tardive si vesnica chinuitoarea intrebare „ ce-ar fi fost daca „, toate se invartesc nebuneste in mintea mea, se invartesc intr-un carusel nebun, aflat undeva, nicaieri, intr-un parc de distractii din tara nimanui, comenzile nu mai raspund la comenzi, si se invarte invarte invarte invarta mai departe si ma uit in jurul meu, lumea nu se mai vede, orizontul nu se mai vede, viteza cu care ma invart e mare si totul in jur nu e decat o dunga de culoare, de culori multe si imperecheate, vad stele, sunt stele pe cer, luminite in jurul meu, ce am facut, unde sunt, voci in jurul meu, tipete, probabil gura lumii imi spun, si continui sa ma invart, organismul mi se revolta, ochii mi se revolta, mintea mi se revolta, inima mi se revolta, stomacul mi se rezolta, nu mai vreau sa ma invart, pisica, cainele in jurul cozii, calutul pe care stau isi intoarce capul si il scutura nechezand-zambind-manzeste-la-mine.”

‘Calmeaza-te, totul va fi bine `,ma incurajeaza el si rade in continuare, dar cum sa mai cred? In timp ce ne invartim mai departe în huruit de motoare, avioane, ce-i cu infernala apocalipsa a sunetelor? Metalul geme, scrasneste si isi scutura poverile, cedeaza, dar se invarte, se invarte si se invarte, si invarte si se invarte la fel de nebuneste ca si viata mea din care nu stiu ce am facut.

Gafaind si transpirat deschid ochii. Cu mainile bat aerul in cautarea unui punct de sprijin. Nimic solid, in vis aveam fierul gemand, scrasnind si scuturandu-si poverile, era un scut pe care acum nu il mai am, dar nu ma mai intorc in vis! Si in minte imi rasar cu literele de pe ecranul telefonului cuvintele ce m-au transportat in starea de profunzime si incantare de care nu o credeam capabila in superficialitatea ei rutina-zilnica-optimism: „ Cel mai trist lucru din lume este acela ca sufletul ti-l ia tocmai acela care nu are nevoie de el . Tu ai nevoie?

Vrei sa ai grija de sufletul meu? Si totul reincepe, dar strang cu palmele ude de transpiratie patura si tensiunea incet dispare, desi mainile mi s-au crispat in timp ce strang asemenea unui inecat ce se agata cu disperare de paiul ce i-ar fi putut aduce salvarea „ daca „, respiratia se linisteste, inima se linisteste, mintea se relaxeaza, stomacul se linisteste, ochii mi se inchid si ma intorc in lumea dintre taramuri intrebandu-ma: „ ce-ar fi fost daca „ . Ochii, acum relaxati, se deschid si privesc fix tavanul patului de deasupra, iar ceaceaful alb ce inlocuieste zugraveala deruleaza ca intr-un film imagini din care imi zambeai trist-amar acum din ecranul telefonului; inima incepe sa imi bata din nou cu putere si nu pot sa nu realizez ca dorinta uneori poate fi mai puternica decat dragostea, dar poate determina in final dragostea, „tu esti jumatatea mea” poate insemna mai mult decat dragostea, orice dragoste, orice fel de dragoste, oricat de pura, sensibila si puternica ar fi ea, dorinta trezeste in mine pasiuni nebanuite, capacitati de a ma eschiva si de a imi elibera eventuala umbra de constiinta existenta in mine de apasarea greselii.

Continui sa iti contemplu imaginea, „ contemplarea este singurul mod de a privi care iti permite sa privesti cu adevarat „. Am in mine vocea ta, atunci cand nu aveai altceva in glas decat aceeasi dorinta care se zvarcolea si in mine, si imagini se nasc în minte derulandu-se pe cearceaful alb asezat deasupra mea asemeni unui ecran pe care vad cum te strang in brate si te sarut patimas in timp ce degetele mele febrile te dezbraca, lasandu-te pura in brate-mi, iar mai apoi in asternuturile albe si pufoase de inceput.

Ma aplec deasupra ta si iti cuprind buzele intr-un sarut amarnic, un sarut de inceput si de sfarsit de lume ce aprinde in mine vapai de lumini si umbre. Ma unesc cu tine, ma contopesc cu tine, devenim unul si iti sorb de pe buze gemetele intretaiate si rasuflarea fierbinte. Totul in jurul nostru e nimic, nu ne mai inconjoara nimic, lumea e nimic, gura lumii e nimic, intrebarile nu isi mai au rostul pentru ca raspunsurile nu mai conteaza, tot ceea ce conteaza acum suntem noi, acel „ NOI „ implinit din „ el „ si „ea „, deveniti unul. Dezlantuite, trupurile se arcuiesc, se rostogolesc, se impletesc si se completeaza, buzele se cauta, limbile ni se regasesc, sunt doar o singura fiinta, in ” EA ” m-am contopit, traiesc in ea, respir in ea, gandesc si actionez in ea pentru ca in EA am gasit lumina.

Bucuria si Esenta Vietii. Seva. Din EA imi trag Puterea de a merge mai departe, EA imi da Taria de a nu lasa ca acesti pereti sa ma apese. Aproape doi metri in lungime, optzeci de centimetri in latime si aproape tot atat in inaltime, acesta ESTE Spatiul MEU Vital. „ Garsoniera „ mea, patul meu, masa mea, scaunul meu, biblioteca mea, fotoliul meu. Casa Mea. Si cum, atunci cand sufletul tau, inima ta, au venit la mine dorindu-ma si iubindu-ma, sa nu cedez in fata acestei ispite dulci si tandre? Tu, care imi zambesti acum cu caldura, cum sa nu ma simt invadat si coplesit de dragostea ta navalnica, careia nici macar un sunt sigur ca am vrut sa ii fac fata? „ Daca tu esti jumatatea mea? „ Alerg dupa tine in lumea de vise lasandu-ma prada acestei dulci iluzii, dorintei de a fi, viselor rosii, tandre, de dragoste si inceput. Unde-mi esti?

Te caut sa iti asez in palma sufletul meu, primind in schimb dragostea ta. Vrei sa ai grija de sufletul meu? Mi-e teama si in jurul meu simt teama, si voci, gura lumii probabil, imi spun, si geamatul metalului invartindu-se nebun, scrasnind, si tremur, si ma cutremur pentru ca va trebui sa imi arunci sufletul in pragul uitarii, alungandu-ma din mintea ta. Stiu ca nu iti voi aduce decat tristetea gandurilor si nori in lumea ta plina de lumina. Eu pentru tine stiu ca nu pot fi. Si nu din considerente morale, nu, departe de mine acea moralitate dezgustatoare a oamenilor pe care societatea i-a supus la presiuni pentru a ii adapta astfel cerintelor ei, nu, ci pentru ca amarul meu trebuie sa ramana numai al meu, departe de a te coplesi cu durerile sale.

As vrea sa pot sa te sarut cu toata tandretea pe care as fi vrut sa pot sa ti-o ofer, si totul reincepe sa se invarta nebun in jurul meu, mainile imi strang crispate cearceaful pufos si alb de inceput, si in jurul meu doar scrasnetul metalului mai are in el dezlegarea, stropul de lumina ce m-ar putea aduce inapoi, pentru ca la tine, dragostea mea, a ramas rosie inima mea, impreuna cu amintirea clipelor in care lumea de dincolo de pereti era ca si cum nu ar fi existat, si de gandul in care ti-am acoperit gura cu gura mea..

Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.
LoccoChicco

LoccoChicco

Un sentiment adanc existent in fiecare, o umana nazuinta spre un “mai bine” menit, poate inconstient, sa duca la o lume mai buna… omniprezentul sentiment . Indiferent de epoca, indiferent de nivelul educational sau intelectual, omul a dorit o lume mai buna.


Related Articles

Grafica publicitara

Recent mi-am deschis un sediu grafic la mine in oras. Mai precis, facem afise, reviste, flayere, stoppere, act spot, sas-uri

Cum sa folosesti corect o combina frigorifica

Cu toții avem congelatoare, dar suntem siguri ca le folosim eficient? Aveti produse in congelator pe care le folositi, sau

Monster high si little pony – jucariile zilelor noastre

Ce monster high sau ce little pony.. pe vremea mea nu exista asa ceva , nu am avut ocazia sa


No comments

Write a comment
No Comments Yet! You can be first to comment this post!

Write a Comment

Lasă un răspuns

Sari la bara de unelte