In timp ce unii au afirmat ca traim intr-o lume a pseudo-adevarului, acei sclavi ai realitatii – oamenii de stiinta – au fost prea preocupati sa descopere lucruri interesante si sa explice ceea ce se intampla in lume tuturor celor ce vor sa asculte.
Iata cateva lucruri fascinante descoperite in anul 2016.
1. Exista o planeta ce orbiteaza in jurul celei mai apropiate stele de soare
In luna august, astronomii au anuntat ca au descoperit o planeta de 1.3 ori masa Pamantului, ce orbiteaza in jurul Proxima Centauri, la doar 4.2 ani lumina departare.
Aceasta planeta, denumita Proxima b, se afla in zona asa numita „Bucle Aurii’ unde temperatura de la suprafata planetei nu este nici prea rece, nici prea calda si poate sustine apa in stare solida.
A reprezentat o descoperire record de cativa ani pentru ‘exoplanete’ – planetele ce orbiteaza in jurul stelelor indepartate – insa nu vom gasi niciodata o planeta mai apropiata decat aceasta si cu aceleasi caracteristici.
Astronomul Paul Butler de la Institutul Carnegie din Washington afirma: „Ceea ce face Proxima B este ca un act de avertizare: aici, oameni buni, nu este prea neclar sau vag, este cea mai apropiata planeta de pe cer!”
2. S-au descoperit unde gravitationale. Einstein a avut dreptate. Din nou…
Aceasta a fost cea mai mare descoperire a anului. In Februarie, oamenii de stiinta de la Observatorul LIGO au descoperit mici bucle in cadrul spatio-temporal realizate de coliziunea a doua gauri negre masive, acum aproape 1 miliard de ani.
Teoria relativitatii a lui Albert Einstein era ca gravitatea ar produce unde infinit de mici insa nu s-ar fi gandit niciodata ca ar fi atat de mici, incat nu ar putea fi detectate. Cu toate acestea, sensibilitatea observatorului LIGO, al carui oglinzi au fort realizate in Sydney de oameni de stiinta CSIRO, a permis detectarea reminiscentelo gravitationale ale acelei coliziuni, in doua zecimi de secunda.
Descoperirea ne ofera o noua viziune asupra Universului. Pana acum, am putut sa vedem doar stelele intr-un spectru electromagnetic de unde de lumina. Acum putem privi Universul folosind undele gravitationale.
3. Pene de dinozaur au fost descoperite in chihlimbar
La fel ca si in scena din Jurassic Park, paleontologul Lida Xing a anuntat descoperirea unei pene de dinozaur foarte mici intr-o bucatica de chihlimbar pe care l-a cumparat dintr-o piata din nordul Myanmar.
Prima dovada ca dinozaurii au avut pene a fost anuntata in anul 1996 o data cu descoperirea sinosauropterixului. Acest lucru a revolutionat modul de a privi lumea dinozaurilor, pe care multi dintre noi acum ni-i imaginam cu pene. Se crede, de asemenea, ca pasarile au evoluat din dinozauri.
Descoperirea penelor in chihlimbar a fost o premiera mondiala. Penele ce aveau o vechime de 99 milioane de ani au apartinut unui dinozaur de marimea unei vrabiute, ca un mini-velociraptor sau tiranozaur!
4. Oamenii au locuit in interiorul Australiei cel putin 49.000 de ani
O descoperire a unui adapost parasit in stanca a dat o alta insemnatate varstei la care oamenii au inceput sa isi construiasca asezaminte pe taramul Australiei, cu pana la 10.000 de ani. „Un barbat care se dadea jos din masina pentru a merge la toaleta a descoperit una din cele mai importante situri preistorice australiene” a afirmat arheologul Giles Hamm pentru postul ABC.
In 2016, arheologii ANU si Sydney Uni au anuntat descoperirea celui mai vechi topor realizat de mana omului, in Kimberley, ce dateaza de acum 46.000 – 49.000 de ani!
5. Masculii paianjeni cu spatele rosu au conceput un truc pentru a se reproduce de mai multe ori pe parcursul vietii
Paianjenii cu spatele rosu sunt de obicei mancati de catre femelele mult mai mari decat ei, in timpul sau dupa relatiile intretinute. Biologii au descoperit in acest an ca masculii si-au dezvoltat o tactica pentru a-si duce mai departe genele de mai multe ori.
Inainte ca femelele tinere sa se dezvolte adecvat, masculii ies prin exoschelet si se imperecheaza cu ele.
Cercetarile au demonstrat ca 65 la suta din masculi au copulat cu femelele care nu au ajuns inca la maturitate. De asemenea, au descoperit ca o treime din aceste femele paianjen cu spatele rosu aveau sperma.
Daniela Baggio de la Universitatea din Toronto si Iara Sandomirsky de la Universitatea Ben-Gurion au afirmat ca „reproducerea in perioada imaturitatii ar putea fi foarte des intalnita, reprezentand o tactica de reproducere nerecunoscuta”.
6. Cele mai vechi fosile au 3.7 milioane de ani vechime
Oamenii de stiinta australieni au descoperit cele mai vechi fosile din Groenlanda, descoperire ce ar putea ajuta astrobiologii sa caute si semne de viata pe Marte.
Fosilele – ramasite ale stromatolitelor formate acum 3.7 miliarde de ani au fost descoperite de catre o echipa condusa de cercetatorul Allen Nutman de la Universitatea din Wollongong.
Stromatolitele, care si acum mai cresc in locatii precum Golful Rechinilor in vestul Australiei, sunt straturi de forme de viata microbiale cu o singura celula.
7. Unii oameni de stiinta considera ca este o a noua planeta in Sistemul Solar
Nu a fost inca descoperita, insa miscarea neobisnuita a planetelor pitice din departare si a materiei de la miliarde de ani departare de Pamant a convins cativa astronomi ca exista a noua planeta acolo, undeva.
Astronomii CalTech Michael Brown si Konstantin Batygin au spus chiar ca planeta are o masa echivalenta cu 10 planete Pamant si ca ar avea o orbita eliptica de 15.000 de ani.
Unii oameni de stiinta sunt sceptici insa se fac cercetari serioase pentru a se gasi a noua planeta.
8. Cercetatorii Chinezi au folosit gena CRISPR pentru o tehnologie moderna de editare a genelor in cadrul unui individ, pentru prima data
Un om de stiinta a descris-o ca pe un moment demn de Sputnik 2.0. Cercetatorii chinezi in oncologie au prelevat celule de la pacientii cu cancer la plamani, le-au modificat genetic folosind noua unealta de editare CRISPR si le-a reintrodus in organismul pacientului.
Oamenii de stiinta de la Universitatea Sichuan din Chengdu vor face cercetari pentru a vedea cum aceste celule isi fac treaba pentru a combate cancerul la 10 cazuri de bolnavi in stadiu terminal si pentru a vedea si efectele secundare.
CRISPR – aceasta tehnologie permite cercetatorilor sa inlature, sa adauge sau sa modifice sectiuni ale ADN-ului, folosind o enzima descoperita intr-o bacterie.
9. Rezistenta uimitoare a unor animale microscopice fascinante ar putea ajuta oamenii sa calatoreasca in spatiu
Tardigradele, denumiti si ursi de apa, sunt microorganisme care dispun de capacitati de supravietuire impresionante. Acestia pot supravietui temperaturilor extreme de la aproape zero la 150 de grade si rezista pana la 10 zile in spatiu.
In ianuarie 2016, cercetatorii au anuntat ca au readus la viata animale lungi de un milimetru, cu opt picioare, care au fost inghetate vreme de 30 de ani.
Insa se poate ca cele mai interesante vesti sa fi venit in septembrie, cand biologii de la Universitatea Tokio au anuntat descoperirea facuta asupra ADN-ului tardigradelor, care le protejeaza de razele X. In mod surprinzator, oamenii de stiinta au spus ca pot transfera aceasta rezistenta uimitoare la celulele umane.
10. Au fost numite 4 elemente chimice noi
Cel mai greu si stabil element natural este uraniul cu 92 de protoni in nucleul sau. Elementele mai grele decat acesta, cum este plutoniul, sunt realizate in reactii nucleare. Cele mai noi elemente descoperite sunt Nihonium (113), Moscovium (115), Tennessine (117) si Oganesson (118).
Nihonium, de exemplu, are 113 protoni in nucleul sau si se descompune foarte repede. Are o viata de 20 de secunde. Cel mai greu element este Oganesson, cu numarul atomic 118 (numarul protonilor). Are o viata de doar 0.89 microsecunde.
11. Cel mai mare telescop radio este functional. Cu un senzor CSIRO in interiorul sau
Cel mai mare radio telescop din lume, in Guizhou, din sud-vestul Chinei, a inceput sa lucreze in luna septembrie. Telescopul cu o apertura de cinci sute de metri in Puerto Rico.
Acest observator ne va ajuta sa intelegem mai bine fenomenele astronomice exotice, precum gaurile negre si ne lasa sa aruncam o privire la perioada incipienta de formare a galaxiei in panza din gaz hidrogenat ce exista inainte ca galaxiile sa se formeze.
Acesta va examina emisii radio de la planete ce orbiteaza in jurul altor stele si va detecta emisii de la forme de viata extraterestre.
12. Cea mai batrana vertebrata din lume traieste de 400 de ani
Nu se reproduce pana la varsta de 150 de ani si mai traieste inca 250. Faceti cunostinta cu rechinul de Groenlanda.
Folosind o noua tehnica ce examineaza nucleul ochiului unui rechin, oamenii de stiinta de la Universitatile din Copenhaga si Oxford afirma ca un singur rechin studiat a trait 392 de ani. La 400 de ani, cel mai batran rechin din specia sa s-a nascut atunci cand Papa Paul V l-a persecutat pe Galileo, Pocahontas ajunge in Anglia si exploratorul danez Dick Hartog a ajuns in vestul Australiei.
13. S-a nascut primul copil cu trei parinti genetici
Aceasta tehnica controversata ce foloseste ADN-ul de la trei oameni diferiti pentru a forma un embrion a fost folosita de catre oamenii de stiinta din Mexic si s-a finalizat cu nasterea unui baietel, asa cum afirma reprezentantii New Scientist.
Mama copilului are gene specifice sindromului Leigh, ce afecteaza sistemul neuronal in dezvoltare. Acesta este fatal si cei doi copii pe care i-a mai avut femeia au murit din aceasta cauza.
Dr John Zhang de la Centrul New Hope Fertility din SUA a luat nucleul de la oul mamei si l-a inserat in cel al donatorului, ceea ce a dus la eliminarea acestuia. Apoi a fost fertilizat folosind sperma taticului.
14. Dioxidul de carbon rezista in atmosfera 400 particule la un milion in noua era
O concentratie de dioxid de carbon in atmosfera a fost simtita in mai, conform masuratorilor de la Statia operata de Biroul de Meteorologie cu CSIRO.
Omul de stiinta CSIRO, Paul Krummel a afirmat: „Nu va scadea la 400 particule pentru o perioada indelungata daca nu ne preocupam de micsorare”.
Nivelurile de dioxid de carbon ajunsesera la 280 de particule la un milion pana in anul 1850.
15. Spectrul hidrogenului antimaterie este masurat pentru prima data
Cand Universul a inceput sa se formeze, teoria spune ca s-au format cantitati egale de materie si anti-materie. Acum, 13.7 miliarde de ani mai tarziu, gasim doar materie. Si nu ne putem explica de ce.
La Organizatia Europeana de Cercetare Nucleara anul acesta, oamenii de stiinta au creat un atom anti hidrogen, cu nucleul protonului incarcat negativ si un electron pozitiv. Apoi au masurat valoarea undelor luminii pe care le emitea.
Este prima data cand spectrul anti-materiei se inregistreaza. Si lungimea undelor ce provin de la anti-hidrogen este aceeasi ca si cea emisa de hidrogen.
Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.
