Iubirea – trăiri adânci ale îngenuncherii minţii

Iubirea… O asociem cu tot frumosul ce ne-nconjoară, tânjim la trăirile simţămintelor ei, visam, dorim, speram mereu la sublimul ei. Şi totuşi, uneori poate fi o povară şi mă refer strict la situaţia când eşti copleşit de iubirea celuilalt, însă tu nu poţi oferi. Greutatea de-a fi iubit făr` a putea returna nimic înapoi, aţi purtat-o-n suflet?

” Nu te mai iubesc! ” Cu tot curajul ce mi-l adunasem, după atâta timp de laşitate, ţi-am rostit aceste cuvinte… De ce? Nu ştiu nici eu cum ajunsesem să nu te mai iubesc… Ştiam că rostindu-le, îţi provocasem o mare dezamăgire, durere în suflet, dar nu am mai putut să te mint, să mă mint.. Şi m-am simţit vinovată de iubirea ce mi-o purtai… Şi cât aş fi vrut să îţi alin durerea altfel decât o făceam.. Dar nu puteam..
” Viaţa mea a început când te-am cunoscut pe tine, când mă aşteptam mai puţin ai apărut tu, şi mi-am rostit că cineva acolo Sus mă iubeşte… Aerul vital ce-l respirăm era preluat din atmosfera iubirii ce mi-o purtai tu… Eşti micuţa mea ce a crescut devenind femeie… Nu te pot lăsa în junglă asta singură… Orice minut din viaţa mea îţi este dedicat ţie.. Nu te pot vedea alături de un alt bărbat, să îţi creezi o familie cu altcineva.. Nu pot..

Am să plec departe de tot ceea ce îmi aminteşte de tine, dar cât de departe aş putea fugi când orice îmi aminteşte de tine? Când orice licăr de fericire ce îl vedeam în ochii tăi era că raza dimineţii de vară pentru mine? Orice zâmbet era balsam pentru inima mea? Am să te iubesc toată viaţa şi am să te aştept! ” Cuvintele tale spuse atunci au avut efectul trăsnetului asupra mea.. Rămâneam fără vlagă, pe măsură ce cuvintele tale curgeau împletite de lacrimi. Cât aş fi vrut să te fi putut iubi!

Realizăm că nimeni nu mă va putea iubi mai mult decât ai făcut-o tu, dar tăceam, şi iar tăceam pentru că nu îţi puteam oferi ceea ce vroiai tu.. Şi cât gol mi-a rămas în suflet.. Ce rană adâncă.. Nu meritai, mi-ai oferit atâtea clipe frumoase, că le-am pierdut firul.. Dar totuşi nu te mai iubeam, motivul aş vrea să îl aflu şi eu într-o zi, chiar dacă laşitatea subconştientului meu nu mă lasa să văd motivul real pentru care nu te mai iubeam..

Nu sunt calificat să împărtăşesc trăiri adânci ale îngenuncherii minţii în fata sufletului, nu-mi place ideea abdicării absolute în faţa unei pasiuni pentru o viaţă după cum nu-mi plac pledoariile pentru slăbiciuni pe care forţa interioară nu le poate regla. Dar dacă înainte de-a ne lăsa purtaţi de valurile alambicate a dragostei am învăţa mai întâi de toate să trăim cu noi înşine am putea trece mult mai senini peste încercările vieţii.

Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.