Pentru ca el, standardul romanesc, reprezinta rampa de lansare spre un viitor mult mai luminos si mai indestulat, intocmai acel viitor pe care mi-l imaginez ca fiind intr-un anumit fel potrivit pentru mine, dar la care nu pot ajunge folosindu-ma de aceleasi cai ca si pana acum, deja precautia fiindu-mi mai mult decat necesara. O a doua deviere de la „drumul drept” va avea consecinte dezastruoase,asadar inceputul trebuia pornit in alta parte. Apoi, aici, viitorul specific fiecarui tip de persoana va putea fi ajustat si definit in asemenea masura incat sa se potriveasca asemenea unei manusi solicitantului.
Nu puteam deci crea „baza” de plecare aici, standardul romanesc o permite numai in anumite conditii, pentru ca acest standard nu este unul oarecare, ci mai ridicat chiar decat cel al tarilor considerate pe nedrept mai dezvoltate si mai civilizate ca noi. „Romanul s-a nascut poet„, ni se pune in vedere inca de la inceput. Nu, gresit. Romanul s-a nascut sarac si isi pune in versuri tristetea si mizeria vietii de zi cu zi.
Romanul s-a nascut si obosit, de aici tragandu-i-se si inspiratia pentru anumite stari ori situatii, creandu-se astfel un mediu propice meditatiei, stare ce il conduce spre poezie. Dar romanul s-a nascut si cu o doza mare si sanatoasa de imaginatie pe care in primul rand a folosit-o pentru a-si astampara rapid necesitatile ce il impiedicau sa se transpuna in actul artistic, si abia apoi cand libera imaginatia-i zburda pe campiile verzi ale lumii de dincolo de noi a folosit-o si pentru a transforma cuvantul simplu in stih, oda, doina, balada, pentru a-si exprima astfel dragostea, dorul si mania, pentru a se lauda dusmanilor ca are.
Si cum standardul romanesc nu se poarta decat in haine de firma , circula in masini de fite , vorbind la telefoane complicate placate cu diverse materiale si metale sclipind ademenitor in stralucirea relaxanta a unor cristale, am dat de dracu` in incercarea de a-l atrage si intretine. Dar ce mai conta? Mai erau cateva ore si avea sa stie, cateva ore pana la inceputul implnirii viselor, cateva ore amarate si apoi avea sa-si stranga in brate prima jumatate! Cateva ceasuri, iar mai apoi dulce libertatea… Nu-i venea sa creada, pana atunci totul fusese undeva departe inaintea lui, isi permisese sa-si faureasca cele mai fanteziste visuri, insa acum, cand va trebui sa puna in aplicare cele gandite pana atunci, ii era putin teama.
Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.
