Cheltuielile cu dobânzile în România ating un nivel de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că statul cheltuiește mai mult cu dobânzile decât deficitul la care țintește să ajungă, a subliniat marți viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. Acest lucru arată cât de critică este situația financiară actuală a țării, iar spusele lui Marinescu au adus în atenția publicului realitățile din economia românească. Este un semnal clar că România este în fața unor provocări majore, care nu pot fi ignorate, iar soluțiile trebuie găsite în mod rapid și eficient.
Rezumat:
Creșterea datoriei publice și ritmul rapid de acumulare
Din cele două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat progrese semnificative în diverse domenii, însă aceste progresul au fost însoțite de acumularea unor dezechilibre financiare. Conform datelor oficiale, datoria publică a depășit deja 80% din PIB la nivelul Uniunii Europene, iar în cazul României, ritmul de creștere a datoriei din ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât cel din perioada prepandemie. Această creștere rapidă a datoriei publice este o problemă majoră, deoarece are consecințe imediate, printre care și cheltuielile cu dobânzile, care cresc în mod constant.
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că statul cheltuiește mai mult pe dobânzi decât deficitul la care se îndreaptă. Acest lucru este o problemă, deoarece deficitul bugetar ar trebui să fie mai mare decât cheltuielile cu dobânzile, pentru a asigura o gestionare financiară echilibrată a economiei. Așadar, România se confruntă cu o situație paradoxală: cheltuielile cu dobânzile cresc, dar deficitul bugetar nu este suficient de mare pentru a acoperi aceste cheltuieli, ceea ce duce la o presiune financiară asupra economiei.
În contextul actual, este esențial ca politica fiscală să se concentreze pe reducerea consecventă a gap-ului de TVA, deoarece această problemă este una dintre cele mai importante cauze ale deficitelor bugetare. Îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de predictibilitatea fiscale, iar acest lucru este esențial pentru a asigura o consolidare fiscal-bugetară fermă și asumată.
Calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice
Un alt punct important, menționat de Cosmin Marinescu, este calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice. El a subliniat că investițiile și fondurile europene trebuie să susțină o creștere economică robustă, dar pentru a atinge acest obiectiv, este esențial ca guvernul să investească în proiecte cu un impact real și durabil asupra economiei. De asemenea, se pare că în România, o parte semnificativă din cheltuielile publice nu sunt folosite eficient, iar acest lucru reduce potențialul de dezvoltare economică.
În plus, Marinescu a atras atenția asupra faptului că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are nevoie de o revigorare a creșterii economice, care să tempereze, printre altele, și deficitele bugetare. Această creștere economică trebuie să fie susținută de politici care să prioritizeze domeniile esențiale pentru calitatea vieții și reziliența pe termen lung, cum ar fi sănătatea, educația și apărarea.
În ceea ce privește educația, Marinescu a menționat că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani au comportări majore de carențe în abilitățile educative de bază. Aceasta este consecința unor alocări bugetare suboptimale pentru educație, ceea ce afectează competitivitatea capitalului uman. Prin urmare, este esențial ca guvernul să investească în educație, pentru a asigura o bază solidă de cunoștințe și competențe pentru viitorul economiei românești.
În ceea ce privește sistemul de pensii publice, Marinescu a menționat că din cauza schimbărilor demografice actuale, peste câțiva ani se vor confrunta cu constrângeri importante. Însă, el a subliniat rolul esențial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Prin urmare, este important ca autoritățile să sprijine dezvoltarea acestor fonduri, pentru a asigura o sustenabilitate financiară a sistemului de pensii.
Disciplina financiară și reformele necesare
Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă un semnal de alarmă atât pentru finanțele publice, cât și pentru buna funcționare a piețelor. Marinescu a menționat că implementarea guvernanței corporative în linie cu standardele internaționale și bunele practici ale OCDE este un pas important în direcția corectă, pe care România ar trebui să-l continue.
În ceea ce privește sectorul privat, el a subliniat că se confruntă cu frâne structurale care distorsionează concurența și reduc intermedierea financiară. Printre aceste frâne se numără disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea sau situații atipice de firme active, dar fără salariați. Aceste probleme afectează în mod direct competitivitatea companiilor românești, care se confruntă cu decalaje importante față de concurența din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește sectorul bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitatea activelor demonstrează capacitatea sectorului bancar de a creditare economiei reale. Totuși, principala provocare în această privință este paradoxul existent în România: această țară are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar drept cele mai îndatorate. Această situație este influențată de costurile de finanțare ridicate, persistența creditului comercial și finanțările de la firmele mame, ceea ce duce la o reducere a competitivității mediului de afaceri românesc.
În final, Marinescu a subliniat că sustenabilitatea datoriei publice este esențială, deoarece necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, ceea ce depășește zona optimă a indicatorilor de risc. Totuși, lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaționale solide. Însă, marja de siguranță a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească, deoarece nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor.
În încheiere, Marinescu a subliniat că criteriile de convergență nominală nu sunt doar exigențe statistice, ci indicatori de sănătate economică la care România se raportează în parcursul său european. De aceea, este esențial ca țara să reușească să împlețească viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, România nu mai beneficiază de niciuna dintre aceste două direcții, ceea ce face din sustenabilitatea financiară o provocare majoră, dar și o oportunitate de schimbare.
Florin D.
Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.
