Analiza unui… Eu

Nu stiu, poate esti tu, poate sunt eu. Ori poate e doar vantul sau ploaia cea care cade incet peste amintiri, si avem impresia ca viata si-a schimbat cursul, minunea devenind posibila. Minunile insa le fac in ziua de astazi doar oamenii, imi amintesc spunand asta vocea nustiucui si de ce. Nici o problema, atunci vom sili oamenii sa faca minuni! Ce isi face omul cu mana lui, imi vine iarasi in minte vocea nustiucui altcuiva… Ce de voci in capul meu! Se bat, se zbat, se intersecteaza, se urmaresc, impusca, ucid una pe cealalta, curat razboi in mintea mea!

Cum sa mai aud atunci vocea ratiunii? Ma las condus de minte, nici macar de mintea mea, ce stiu eu ale cui sunt vocile nustiucui! Insa vocea asta… timbrul ei cald, alintat, moale, il recunosc dintre toate milioanele-miliardele-nedefinitele-voci-din-capul-meu! Este vocea… stai ca stiu, am ascultat-o doar de atatea ori! Ce lapsus! Sau lipsus! Lapsus-lipsus, tot uitat se numeste! Dar las` ca imi voi aminti eu!

Si atunci voi sti cu exactitate cui si ce… Si vocea asta imi pare foarte cunoscuta! Timbrul ei jos, calm… Calm! De unde calm? Ca eu nu cunosc tipi calmi! E doar voce de barbat, si… Voci cunoscute asadar, insa atat de perfect necunoscute incat imi vine sa imi iau lumea-n cap! O am deja in tot capul meu de fapt, ce sa mai iau? Eventual vreun toc de usa in frunte, poate-mi amintesc! Dar nu amintirile mi-s baiul, ceata, ploaia, indoiala, neincrederea, apusul, viitorul, trecutul viitorului, absolutul incert al prezentului, imperfectiunea atat de perfecta dintre noi, totul, nimicul, indecizia.

Analiza„A fi sau a nu fi”! Pe asta au spus-o multi, dar de scris a scris-o Shakespeare! Na, ca asta mi-am amintit! Mare om, mare caracter, pacat ca a murit! As fi adaugat si un care este, insa prea putine caractere se pot alatura ori asemana cu maretul nostru care este el! Ca ma acapara si pe mine fobia! Care este ea, sau poate care esti tu, ori poate am ramas numai eu si vocile mele care sunt si se intersecteaza, lovesc, agita, razboiesc, mor in mintea mea devenita camp de lupta! Si daca este camp de lupta, asta inseamna ca trebuie sa existe si un cimitir al vocilor moarte in macelul continuu! Mor, dar tot sunt, deci se si reproduc! Oare cum se imperecheaza? Hehehe! Ce pozitii prefera? Ups, da, cre’ ca in sectiunea asta sunt ingropate si vocile, in partea asa-numita perversa a creierului meu care este el uman daca-l am…

behappy

Si daca se lupta, reproduc si mor, asta inseamna ca si-au construit si orase! Sunt destul de avansate ma gandesc eu daca se si impusca! Oare cat de ridicat le este nivelul de civilizatie? Mi-ar place sa le cunosc obiceiurile, cultura, sa imi pot intoarce ochii pentr a arunca o privire in mintea mea! Hmmm!!! Radeti, vocilor? De mine? Uitati pesemne puterea mea si locul in care va aflati! Va pot ingropa orasele si intoarce in Epoca de Piatra daca vreau, va pot alunga, supune si umili, sunteti acolo pentru ca eu accept asta!

Cu tu si eu si ce spuneam mai devreme? Pai nu se stie? Si ca sa il citez pe marele poet anonim care este el mort acum de timpuriu si dus din randurile noastre care a fost el, zicea asa:

„Din tot ce-a fost, acum nimic nu pot intoarce,
Nici zori mai noi, nici vise altfel impletite,
Caci te-ai scaldat in ape reci,
Pentru ca apoi sa fugi in beci!”

Cata profunzime! Ce structura au aceste versuri! Cat talent! Cata putere de analiza! Beau o apa plata maine in cinstea ta!

Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.

Lasă un răspuns