Vino … Ochii de-mi saruta…
Atinge-ma de parc-am fi poveste.
Iubirea-n suflet ce imi creste,
Mirare-mi da, ma doare, ma deruta…
Vino … Firave pleoape de-mi alinta.
Si-adu` cu tine gandu-mi sechestrat
Departe… Prin soapte leganat
De-un dor, tacut, ce noaptea mi-o incanta.
Vino … Nu vii?… Vin eu…
Din stropi de ploaie cale ce mi-as tese,
Pe coltul buzelor saruturi mici si dese
Ti-as da….Si-as reveni mereu…
De n-ai sa vi i… ti-oi netezi-n cununa
Saruturi chibzuite de-o lunga asteptare
Priviri infrigurate, deschise a uitare
Si picureli de lacrimi ce-mbie a furtuna…
Vino …te strig si inc-astept,
Si norii inca-mi ploua
Pe gene, stropi de roua,
A resemnare goala si regret…
Nu mai veni… ploua tacut…
Plec tampla ploaia sa ascult,
Ce-mi spune ea? Doar basme
Cu Feti Frumosi si cu fantasme…
Ma-ntorc cu spatele spre ea
Sa nu-i mai simt imbratisarea.
Dar ma topesc pastrand in gand,
Minciuni frumoase si-alint bland.
De pale legi te-ndeamna: uita-l!
Raman privind spre alb zenit..
Soptind acelasi nerostit
Numele tau. .Si-un ultim: vino !.
Trec rand pe rand, in lacrimi numarate, clipe
Si-n stropi de ploaie, bacoviene nopti
Cu gand pe aripi doar, te-aduc aproape
Caci sa mai vii, oricat te chem… nu poti..
Mi-ai auzit chemarea, mi-ai cunoscut si dorul
Ai alungat senin o vraja si ai apus decorul
In care ai pictat, tot tu, discret,
Petala cu petala, un suflet de poet.
Azi vii, iti ceri iertare!
Ieri, vorbele tale m-au durut!
Te chem, iubire-n disperare,
Esti tot ce am avut si am pierdut…
Si totusi vii!… Te vad din nou!…
In mantie-alba-nvesmantata…
Ti-aud si pasii in ecou…
Prin noapte rece-ntunecata…
Si ma privesti… Zambind amar…
Doar intrebari fara cuvant…
Si doar o lacrima-n zadar…
Ca frunza ratacita-n vant…
Si totusi taci, iar nepasarea ta ma doare,
Prin labirint de ganduri eu alerg.
Si-as vrea sa stiu, cine esti tu oare?
De ce tot taci, iar eu in urma ta ma-ntreb?
