As scrie… dar n-am ce, nici cui si nici de ce.
Mi-as scrie mie… ce sa-mi scriu… cand unde sunt, nici cat, nici cand nu stiu?
Ti-as scrie tie… dar tu stii
Si cat imi esti, si cat mi-ai fost, si cat nu ai sa-mi fii..
Sa tac..mai bine..sa imi tac mie, tie sa iti tac
Sa zambesc binelui ce este si celui ce n-o fi, sa-i tac
Sa opresc gandurile-n loc si de-or voi
Din impliniri sa le intorc, trecutului ce-o fi
Si ce..trebuie chiar maine sa vina, cu toate cate au mai fost?
O stiu si eu si-o stii si tu…i-o lume unde-au rost
O alta lume decat cea ce e, o lume neatinsa
In care eu, si tu ai fost…pe calea interzisa.
Si ce de-aici nu ne-ntalnim si voia nu ni-i data?
Oricand putea-vom sa pasim in lumea-nfiripata
Dintr-al ascunsului, pazit, stiut
Si-al nerostitului gand, scut..
Si ce de ieri din nou mi-e azi si vis imi pare-a fi
Tot ce s-a scurs incet si cald din zorile de zi?
Adorm…in somnul treaz de simtiri adormite
Adorm…zambind lacrimei revenite.