Rezumat:
- 1 De ce tu?
- 2 -„De ce?” „De-a dracu` si de rasfatata!”, stiu ca mi-ai raspunde razand daca ai fi langa mine. Dar nu mai esti, si nu stiu unde esti si daca mai sunt, ce mai sunt unde mai sunt cum.
- 3 „De ce?” si poate te-ai rasfata in bratele mele „daca” ..cuvintele nu ar fi atat de neputincioase inaintea oricarei stari de nefericire ce tine de dragoste.
TU. Ai aparut din neant si mi-ai luat si ultima farama de liniste la care mai tanjeam. Eram atat de sigur ca drumurile noastre se vor intalni la finalul cautarilor si cercetarilor la care urma sa ne supunem, incat am ignorat ceea ce inevitabil, s-a produs: inevitabilul. „Nu ne potrivim” sau „Meriti ceva mai bun”, „Nu sunt sigura ca stiu ori pot sa te fac fericit”, bla bla bla, cateva exemple din seria de minciuni frumoase pe care ELE le folosesc atunci cand vor sa scape de tine.
De ce tu?
Dar TU nu mi-ai spus nimic, nici un cuvant, nici un mesaj, nici o amarata de explicatie, ai disparut inapoi in neantul din care inexplicabil ai aparut si de unde nu stiu sa te mai scot pentru a-ti spune simplu: „Nu ma joc. Eu te iubesc”. Au ramas vorbele tale in mine, au ramas soaptele, dorurile, fiinta-ti de fum alaturi de gandul meu bun ce te insoteste in neantul in care te-ai zavorat, poate fara a sti ce ai lasat in urma ta, ori poate tocmai de aceea.
Privind in mine la drumul zilelor si noptilor in care am decis ca inima nu-mi mai poate fi impartita, amintindu-mi gustul amar al noptilor in care ma trezeam pentru ca mana mea nu te mai gasea alaturi de mine, retraind clipele in care bucurii mici si ironii marunte faceau deliciul unei nopti sau al unei zile, retraind atingerile, revazandu-ti gesturile, ascultandu-ti in minte vocea si arzandu-ma surasul tau amarnic de innebunitor, simtind din nou in coltul ochiului o lacrima ce sta sa curga si pe buze stapanite pentru a nu porni alte tanguiri ale unei realitati ireale: ” De ce? ” Stau si ma intreb ” De ce?”, mereu si mereu..
-„De ce?” „De-a dracu` si de rasfatata!”, stiu ca mi-ai raspunde razand daca ai fi langa mine. Dar nu mai esti, si nu stiu unde esti si daca mai sunt, ce mai sunt unde mai sunt cum.
„De ce?” si poate te-ai rasfata in bratele mele „daca” ..cuvintele nu ar fi atat de neputincioase inaintea oricarei stari de nefericire ce tine de dragoste.
Poti fi nefericit dintr-o multitudine de motive, dar amarul acestei nefericiri este parca prea greu de suportat. Intunericul camerei ma invaluie acum nu protector, asa cand te aflai in bratele mele si iti ascultam respiratia linistitat in timp ce iti vegheam somnul, nu, acum este un intuneric apasator, greoi, ostil, tacerea de acum nu imi mai este prietena de demult, cand iti priveam ochii aproape adormiti si pleoapele impletecindu-se printre genele-ti dese, moment in care cautai caldura pieptului meu pentru a te cuibari acolo linistita si a te pierde in bratele somnului.
Da, femeile sunt complicate (si recunosc asta) si da, poate de multe ori complicam un lucru simplu si dam batai de cap celor ce nu merita, insa la fel suferim si noi. De multe ori nesiguranta pune stapanire pe noi si ne face sa ne purtam ca nebunele dar nici barbatii nu ne ajuta in privinta asta! Motivele unei despartiri stau de ambele parti, nu cred ca exista un cuplu format dintr-o persoana foarte fericita si perfecta si una mai putin fericita si imperfecta! E imposibil! 😀