Rumena in obrajori,
Pe-o codita atarnata,
Inocenta zmeurica..
Gura ursului s-atraga.. n-a gandit!
Nici el, pesemne…
Ca nu e lucru de saga..
Un sarut a vrut sa-i fure,
Sa ii fie tare draga.
Bietul urs,cu-a sa dorinta,
Foamea de nestavilit,
Opintit de frumusetea-i..
Pofta-n cui si-a priponit!
Cum sa furi asa mandrete
Ce si soarele o scalda?
Far` sa vrei te-ndragostesti
De dulceata-i aromata!
S-o culeaga, ar rani-o..
Sa o lase.. ar risca!
Cum ar face,tot nu-i bine
Pentru zmeurica sa.
Da` nu-i „urs”, ce mama naibii!
Daca altu`, mai de soi,
Vine sa-si umple gurita..
Cin` i-o mai da inapoi?!?
Hotarat, culcus isi face,
Chiar acol` in luminis..
Sa se sature privind-o
Cu privirea lui piezis.