click aici

Devreme uiti, iubito, ca-n marile edene…


devreme uiti

De ce-ai vorbit cand ochii puteau asa usor…
Sa te ghiceasca toata sub fluturii din gene?…
Devreme uiti, iubito, ca-n marile edene…
Singura limba care-o stiu e limba lor.

Tacutul vid, chiar daca scanteile il dor…
Nu va schimba vreodata albastrul pe sirene…
Incet imi fura trupul amagitoare scene…
Si mi se frange bratul intins dupa comori.

Zagazurile-s rupte! Iar de te-ai prins in hora…
Te rog, acum vorbeste un secol, nu o ora…
La noapte or sa vina, din carti prea albii iezi.

Si vor zburda si iarasi le-o spune la povesti…
Ei or sa plece poate, sau or sa stea caci – vezi…
Imi esti tot mai aproape si totusi nu-mi mai esti.

LoccoChicco

LoccoChicco

Un sentiment adanc existent in fiecare, o umana nazuinta spre un “mai bine” menit, poate inconstient, sa duca la o lume mai buna… omniprezentul sentiment . Indiferent de epoca, indiferent de nivelul educational sau intelectual, omul a dorit o lume mai buna.


Related Articles

Strofa Zilei #23

Noapte linistita… zare ! Voalurile tale reci Au cazut pe ochii care Se inchid in taina… seci.

Zambeste Cerul

Zambeste Cerul Zambeste Cerul cand genunchii mei se pleaca… In multumire si-adorare muta Si plange-atunci cu mine, cand plansul ma

Ce ai inima tu biata?

Ce ai inima tu biata? Ce te-apasa asa de greu? Viata noua si curata… Nu te recunosc nici eu. Dus


No comments

Write a comment
No Comments Yet! You can be first to comment this post!

Write a Comment

Leave a Reply

Skip to toolbar