Întotdeauna mi-au plăcut animalele. De pe la grădiniță am avut primul animal de companie. Nu a fost un cățeluș, nici o pisicuță, ci un iepuraș. L-am primit de Paște, l-am ținut până a crescut și apoi am fost nevoit să îl duc la bunici. A fost atât de micuț, îl lăsam prin casă și când mergeam în altă cameră, venea și el, nu voia să stea singurel. Atât de pufos, de rapid. Coboram în fața blocului să culeg iarba zilnic.
Pe când a fost mare și vedeam că nu îi mai prea place locul, nu mai încăpea, l-am dus la bunici. Avea o curte întreagă unde să aleargă, să se joace. Mi-a părut foarte rău când l-am lăsat, dar a trebuit. Apoi, după câțiva ani am avut și un acvariu, nu știam eu prea multe despre pești și accesoriile de acvariu, de aceea l-am ținut mai puțin, apoi am renunțat, prea mult de lucru cu el. Pe atunci nu aveam internet, nici măcar calculator. Nu știam de prea multe magazine pentru animale și nici nu prea aveam bani să cumpăr tot ce vedeam. Era nevoie și să mă informez despre ceea ce urma să cumpar, nu aveam de unde.
Acum e plin de site-uri despre animale, magazine pentru mâncare li accesorii. La o simplă căutare pe google îmi dă cel puțin doua pagini, primul fiind mobilepet.ro. Aici au de toate, pentru orice animăluț.
Mi-al fi dorit un cățeluș, sau o pisicuță, dar nu cred că aș avea timp să o îngrijesc cum trebuie, nu sunt acasă decât seara. Mai bine fără, decât să nu îi ofer tot ce îi trebuie. Poate în viitor, un puiuț de pisicuță, cine știe. Eu îmi doresc, cu siguranță aș răsfăța-o, m-aș juca cu ea, i-aș acorda atenția de care are nevoie, dar toate astea dacă voi fi mai liber.
Îmi pare rău că a trebuit să renunț la iepuraș, îț voi ține minte toată viața. Până să îl am, eu nici nu știam că aceștia au codiță. Nu știam ce mănâncă, ce fac, cum dorm. Îmi plăcea să îl țin în brațe, stăteam ore în șir, fără să mișcăm vreunul.
Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.
