28 octombrie e o zi cu un simbolism profund în calendarul ortodox, o zi în care viața și martiriul unor oameni deosebiți se împletesc cu istoria creștină. În această zi, Biserica îl pomenște pe Sfântul Iachint de Vicina, un personaj de neînlocuit în viața Bisericii din Țara Românească. Dar nu doar pe el, ci și pe Sfinții Mucenici Terentie, Neonilla și fiii lor, o familie întreagă care a suferit din cauza credinței. Este o zi în care ierarhii și martiriile se împletesc, iar credința pare să aibă un preț imens.
Pe 28 octombrie, istoria Bisericii și a martiriilor se întâlnesc
Sfântul Iachint de Vicina, primul mitropolit al Țării Românești, a avut un rol crucial în organizarea vieții bisericești din sud de Carpați. A fost ultimul mitropolit al Vicinei, o cetate veche identificată, de unii cercetători, cu Isaccea din județul Tulcea. Așezarea mitropolitană a existat înainte de secolul al XIII-lea, fiind sub influență bizantină. Iachint a fost recunoscut oficial drept mitropolit al Țării Românești în mai 1359, după demersurile domnitorului Nicolae Alexandru Basarab. În această calitate, a organizat Biserica, a ridicat biserici, a hirotonit preoți și a trimis misionari în Transilvania.
În aceeași zi, Biserica îl pomenște și pe Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, dar și pe Sfinții Mucenici Terentie, Neonilla și cei șapte fii ai lor. Aceștia au fost martiri de neînlocuit, alături de care se află și Preacuviosul Ștefan Savaitul, un preot care a ales viața monahală încă din tinerețe. Potrivit tradiției, familia Terentie și Neonilla s-a rugat și a slujit pe Dumnezeu până când a fost denunțată și adusă în fața judecătorilor. Au refuzat să se închine idolilor, au suferit chinuri cumplite, au fost biciuiți, arși, iar peste răni li s-au turnat oțet și sare. Tradiția spune că au fost eliberați de îngeri nevăzuți, dar persecutorii au continuat torturile, legându-i de o roată, aruncându-i în fața fiarelor și punându-i în vase cu smoală clocotită, până la decapitare.
Credința a avut un preț imens, dar a rămas neştirbită
Pe 28 octombrie, Biserica îl pomenște și pe Sfântul Iachint de Vicina, un om care a fost prieten și ucenic al Sfântului Grigorie Palama. Iachint a fost un păstor pentru românii din Dobrogea și Țara Românească, regiuni reunite sub conducerea unui singur voievod. Vicina a fost un oraș important în secolele XIII-XIV, în regiunile de nord ale Dobrogei.
Pe 29 octombrie 2026, Biserica o va pomana pe Sfânta Cuvioasă Muceniță Anastasia Romana, o femeie care a trăit în secolul al III-lea, în vremea împăraților păgâni Deciu (249-253) și Valerian (253-260). A fost orfană de ambii părinți la vârsta de trei ani și a fost crescută de stareța unei mănăstiri de lângă Roma, Sofia. Anastasia a fost cunoscută printre creștini pentru frumusețea duhovnicească, iar printre păgâni, pentru frumusețea trupească. Credincioșii îi cer ajutorul în rugăciune și o cinstesc pentru curajul și devotamentul său.
Florin D.





