Desigur, comunicatiile cu exteriorul imi fusesera drastic limitate odata cu sosirea mea pe sectia de „maxima toleranta zero”, insa existau in ciuda tuturor interdictiilor si controalelor modalitati ce imi permiteau sã intretin flacarile dragostei aprinse in ambele cazuri, cai pe care le exploatam din plin, fara remuscari. Spre exemplu,unul din mesajele mele de dor si amor cãtre Sirena fusese expediat pe net chiar de catre rivala sa, si in definitiv, de ce ar fi fost altfel si nu asa?
In cuprinsul existentei mele intelepte pe acest pamant nu cerusem decat lucruri simple de la viata: sanatate, libertate, un dram de minte si posibilitatea de a calatori nestingherit oricand, oriunde prin lume, iar practica dovedea ca nici teoria nu poate sa fie vreodata prea departe de adevar. Terminand cu cafeaua, se intinse in pat hotarat sa leneveasca pana la ora 10, cand putea iesi pentru doua ore din camaruta in mica curte de plimbare aferenta speciei lor de bau-bau. O banca, o bara sudata la mijloc, doua discuri si doua gantere intregeau peisajul pustiu si contribuiau la mentinerea tonusului muscular. Era acum in tratative cu „puterea” pentru alte cateva ustensile de acelasi fel, dar puterea nu ar mai fi fost putere daca s-ar fi lasat prea repede sau prea usor induplecata…
Pisica… Sirena… Atipi cu gandul si zâmbetul la ele, smulgandu-l din delicata visare zgomotul zavoarelor trase din lacasurile lor: – Plimbare? Iesi in mica curte pregatindu-se cu miscari usoare de incalzire pret de cateva minute , dupa care isi incepu lucrul.
Ritualul zilnic indiferent de data, de vreme, conditii, imprejurari, totul desfasurandu-se dupa tipic. Pana si deliciosii biscuiti pe care ii botezasem in amintirea batoanelor de ciocolat preferate „Parpi”, erau consumati dupa un anumit tipar. Cei patru ani lasasera urme vizibile in fire si in comportament, schimbari de care era prea putin constient in prezent. Trecusera insa si acesti patru ani, cu bune si cu rele, cu incercari, ambitii, dureri, caderi si reveniri in lumea reala, trecuse cu reflexe acum adanc intiparite in fiinta celui care eram, cu naravuri, cu bucurii mici si dezamagiri nu intotdeauna potrivite, insa totul trecuse pentru ca in final, orice inceput are si un sfarsit undeva, la un moment dat, indiferent de parcurs.