Impins de dorinta si mancat de o vointa ce in general nu ma caracterizeaza in aceste situatii, am imprumutat de la biblioteca fiecare carte ce imi putea oferi detalii de orice natura despre tara ei, din dragoste in primul rand si mai apoi din dorinta de a o surprinde m-am preocupat sa ma deprind cu tainele limbii ei, incepand cu „ek het jou lief” si continuand magistral cu „vannag in hierdie helter stilte dink ek net can jou„, am urmarit neobosit, atragandu-mi astfel oprobiul colegilor nemultumiti emisiunile de calatorie ce aveau ca subiect acel paradis, am consultat cu infrigurare harti si manuale de geografie pentru a intocmi rute si pentru a ma obisnui cu particularitatile si denumirile oraselor prin care in curand aveam sa trec. Devenise bulgarele meu de soare si reusea arareori sa imi iasa din minte pentru mai mult de cateva ceasuri.
Aveam pentru ea aceleasi sentimente ce sadisera in mine iubirea pentru gandul fericirii brute, pure. Puteti spune ca sunt un nenorocit fara inima, insa cea mai frumoasa potrivire a lucrurilor, una pe care nici daca mi-as fi dorit-o cu tot dinadinsul si tot nu mi-ar fi putut reusi atat de bine, era ca ele aveau cunostinta una de existenta celeilalte.
Bineinteles, inca din primele momente, dupa ce isi revenise oarecum din socul creat de aflarea unei asemenea vesti, Prajiturica ii declarase inversunata razboi acesteia, insa Sirena se aratase rezervata, iar in convorbirile pe care continuam sa le purtam ca si pana atunci, refuza cu incapatanare sa deschida subiectul ori sa se implice intr-o discutie legata de aceasta stare de lucruri. Nu voia sa tulbure cerul ei senin si plin de lumina soarelui cu norii furtunii ce se dezlantuisera in schimb asupra mea. Imi doream sa i ma destainui, sa-i dau unele explicatii, sa o fac sa inteleaga ce simt, dar… nu era cazul.
Intelegea pare-mi-se totul, probabil prin prisma diferentei de mentalitate ce isi facuse simtita prezenta din plin si in alte cateva randuri, dar mai cu seama cu aceastã ocazie. Poti avea doua suflete-pereche? Inclinam sa cred ca da, si totul mi se parea desprins dintr-o carte de povesti, începusem timid, cu „a fost odata ca niciodata” , dar acum relatiile evoluau si asteptam doar ziua eliberarii ce se apropia cu pasi repezi de mine pentru a putea pune in aplicare planurile de cunoastere si hotararea mea de a-i da astfel vietii o palma peste gura in intentia de a incheia la termenul sorocit in forta periplul meu prin aventura numita viata, cu dulcele si clasicul „au trait fericiti pana la adanci batraneti„, desi pana la urma intrebarea era si cu cine…
Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.
