Zadarnica zbatere, irosita vreme,
Vei adormi si tu mirata
De timpul trecut cu plangere,
De clipe, zile, ani rataciti nicaieri.
Poti pretinde c-ai trait,
C-ai stiut iubirea ce-i,
Ca doru-ti calator si-a gasit pereche,
Ca… nimic, nimeni, niciunde..
Si, totusi… aminteste-ti floarea,
Raza de soare din inima ta!
Ai vazut-o crescand, te lumineaza!
N-ai trait degeaba! Ai un rost!
Ridica-ti iara fruntea,
Ochii sunt mai intelepti ca mintea,
S-au zvantat demult si cauta Lumina!
Alunga-ti cenusiul gandului!
