O altă faţă a iubirii
Există o multitudine de metode prin care un film poate depăşi graniţa dintre normalitate şi ilogic, iar de cele mai multe ori, cea mai eficientă metodă este creearea unui atmosfere terifiante care cuprinde doze nemăsurabile de nebunie. Filmul de faţă aduce în prim plan o lume în care totul este legat de interpretarea greşită a sentimentelor, a emoţiilor născute prematur şi a nevoii de a corecta un destin nefast.
“Calvaire” este o producţie belgiană din 2004 regizată de Fabrice du Welz în care publicul va găsi o notă de insensibilitate crudă, chiar iritantă – accentuată de dramatism. Este un film care va pune lipsa iubirii sub o altă percepţie şi va accentua nevoia de a împărtăşi acest sentiment.
Marc Stevens este un artist care susţine spectacole pentru bătrânii din pensiunile aflate pe teritoriul Belgiei. Prin melodiile sale a câştigat admiraţia multor oameni, de toate vârstele, în special femei. Marc însă se prezintă a fi reticent în faţa dezvăluirilor amoroase iar acest lucru îl va afecta pe parcursul evoluţiei sale ca personaj.
Ca în majoritatea producţiilor horror – avem de-a face cu clişeul automobilului care nu mai funcţionează – scenă care îl va duce pe eroul nostru într-un spaţiu marcat de dramatism. Este nevoit să înnopteze la un han care pare a fi mult prea neprimitor – iar în cele din urmă va descoperi că este prizonier într-un vis urât. Bartel – cel care se ocupă de administrarea hanului este “marcat” de faptul ca soţia l-a părăsit şi într-un moment de absurditate va decide că Marc este “soţia” care s-a intors.
Filmul ne pune întrebarea: cum ar fi construită lumea dacă reprezentantele sexului frumos ar lipsi cu desăvârşire. Totodată ne este indicat şi un răspuns când una dintre scene arată mai mulţi bărbaţi dansând unii cu alţii pe o melodie gravă, alarmantă. Acesta este probabil unul dintre cele mai tensionante momente ale producţiei – moment în care este surprinsă nebunia cauzată de sentimente date peste cap.
Locul în care Marc a ajuns este un simbol al tristeţii şi al durerii. Lipsa elementului feminin din întregul peisaj denotă un trai paralizat, guvernat de incertitudine.
“Calvaire” prezintă o poveste tulburătoare însă una excepţională, iar personajele trăiesc absurdul unui labirint al dragostei distorsionate din care cu greu se scapă cu viaţă. Fiecare minut aduce un nou element al acestei lumi în care nimic nu pare la locul său.
Apasam pe telecomanda si vizionare placuta
🙂
😀