Obiceiuri si superstitii la inmormantare

traditii la inmormantare

Obiceiul de a sparge o cana sau un vas atunci cand decedatul este scos din casa exprima mentinerea unei superstitii.

Fanfara la inmormantare este un obicei strain de traditia ortodoxa, care n-a admis nicicand cantarea instrumentala in cult.

A atasa un ban de Sfanta Cruce reprezinta o impietate si perpetuarea unei superstitii, contrare dogmei Bisericii.

Cand preotul citeste intoarce, evident, acasa. Multi insa considera ca expresia „drumul fara intoarcere” ar insemna ca nu trebuie sub nici un chip sa te intorci cu mortul pe acelasi drum.

De aici, o serie intreaga de complicatii, incercandu-se itinerarii greoaie, care consuma timpul si supun pe cei indoliati la parcurgerea pe jos a unor distante mari de drum, accentuandu-le inutil oboseala. Preferabil este mai multa rugaciune decat mai multa plimbare cu mortul.

Imbracarea mortului in haine curate si spalarea lui cu apa calda si ungerea cu untdelemn sfintit inseamna curatia sufleteasca cu care raposatul trebuie sa se infatiseze in fata lui Dumnezeu. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos in giulgiuri albe ce simbolizeaza haina dreptilor si curatia sufleteasca, astfel este imbracat si mortul in haina alba, in haina simbolica.

Peste acest vestmant i se dau si hainele starii sale civile, inchipuind ca raposatul, la judecata mare, are sa dea seama si de faptele serviciului sau, nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. (solicita informatii la firmele de servicii funerare Bucuresti)

Inmormantarea crestina ne prezinta un sir de simboluri. Inchiderea gurii si a ochilor de catre familie indica desertaciunea lumii acesteia; cu moartea deodatarugaciunea de dezlegare, unii credinciosi, nefiind atenti la sensul cuvintelor, se reped sa dezlege panglica cu care sunt legate picioarele mortului, gestce ar trebui  evitat, pana la cimitir, acest lucru trebuind a se intampla pe marginea gropii. In Biserica, preotul se roaga pentru pacatelor, nu a piedicii de la picioare.

Cadavrul imbracat astfel este asezat intr-un sicriu (racla-cavou), cu fata in sus, cu privirea spre rasarit, adica spre raiul de fericire, pe care ni-linchipuim la rasarit. I se pune pe acoperitorul fetii o cruciulita de lemn spre a inchipui ca cel raposat a crezut in Hristos. Mortul este apoi stropit mereu cu aghiasma de catre familie si de catre ceilalti crestini, ca simbol de sfintire a corpului si spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poatainfatisa sfintit, in curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca.

Punerea mainilor crucis pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti si ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu.

Crucea de ceara in mana adormitului in Domnul, inseamna steagul de biruinta al credintei, in care a vietuit raposatul; iar icoana (la preoti – Evanghelia, semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pusa pe piept, simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor si nadajduitor in ajutorul lor. Panza (zabranicul) alba de pe fatainchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o in botez.

Trei lumanari si statul (toiagul) puse pe piept, inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii, intru imparatia Domnului Hristos.

Clopotele si sunarea lor de trei ori (dimineata, la amiaza, si seara) in decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru cel adormit si totodata serveste ca un memento ca toti vom urma odata aceeasi cale.

In multe parti se obisnuieste ca dupa ce cel adormit este dus la capela pentru a fi inmormantat, preotul sa se intoarca la casa mortului, sa-i mangaie pe cei intristati, sa binecuvinteze si sa stea la masa. Atunci, inainte de masa sau dupa, se savarseste sfestania in casa celui mort.

A treia zi, in preajma inmormantarii, se impart tuturor celor prezenti lumanari care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune si care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif si Nicodim la inmormantarea Domnului si sunt semn de bucurie pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti si se apropie acum de vesnica lumina cereasca. (vezi pompe funebre Ilfov)

Tamaia si cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos si sunt totodata un simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia.

Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin, cu agheasma ori cu ulei, in chipul crucii.

Stai la curent cu stirile zilei de pe ucoz.ro. Iar daca vrei permis de conducere, incearca www.ChestionareAuto.ro.

Lasă un răspuns